EDIȚIA I

Festivalul a avut deschiderea oficială în data de 4 septembrie 1958, la trei ani dupa moartea lui George Enescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaționale găzduite de România. Urma să se desfășoare din trei în trei ani, fiind însoțit de un concurs internațional în primele 5 ediții, întrerupt ulterior și reluat odată cu ediția din 1991.

Printre personalitățile care au participat la această ediție inaugurală s-au numărat nume importante ale scenei internaționale: soliști ca Yehudi Menuhin, David Oistrah, Halina Czerny-Stefanka, Nadia Boulanger, Monique Haas, Iacov Zak sau Claudio Arrau, iar dintre dirijori: Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario sau Carlo Zecchi.

În data de 22 septembrie a avut loc prezentarea în premieră națională a tragediei lirice Oedipe de George Enescu, cu tânărul David Ohanesian în rol principal, un rol care i-a marcat decisiv cariera solistică (conducerea muzicală: Constantin Silvestri, regia: Jean Ranzescu, decoruri: Roland Laub).

Distribuie

EDIȚIA A II-A

Comparativ cu prima ediție, a doua a acordat o mai mare atenție repertoriului teatrului liric și artei vocale în general. Această inițiativă a beneficiat și de sprijinul unor soliști de renume, ca Dimitr Uzunov, Ivan Petrov și Anton Dermota. Teatrul de Operă și Balet din București a prezentat cinci spectacole lirice (Oedipe de George Enescu, Boris Godunov de Modest Mussorgski, Fidelio de Ludwig van Beethoven, Othello de Giuseppe Verdi și O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu) și două balete (La piață de Mihail Jora și Priculiciul de Zeno Vancea).

În premieră pentru aceasta ediție organizatorii au pus la dispoziția publicului trei noi săli de concerte: Sala Mare a Palatului, Sala Mică a Palatului (actuala Sala Auditorium), destinată concertelor camerale, Studioul de concerte al Radioteleviziunii Române (actualul Studio de Concerte Mihail Jora).

Au participat: Sviatoslav Richter, Aldo Ciccolini, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Valentin Gheorghiu, Stefan Gheorghiu, Vladimir Orlov, Radu Aldulescu, Ion Voicu, Sir John Barbirolli, prezent pentru a doua oară, Lorin Maazel, Ghenadi Rojdestvenski, alături de George Georgescu (aceasta a fost, de altfel, ultima ediție în care maestrul a dirijat Orchestra Filarmonicii în cadrul festivalului), Mircea Cristescu, Mircea Basarab, Iosif Conta și Mihai Brediceanu.

Distribuie

EDIȚIA A III-A

Festivalul din acest an a debutat cu un eveniment regretabil – moartea dirijorului George Georgescu, cu câteva zile înaintea începerii manifestării internaționale, privând scena românească de un artist incontestabil.

Succesul edițiilor anterioare s-a reconfirmat și în 1964, în mare parte datorită prezențelor internaționale de excepție, ca Arthur Rubinstein, Henryk Szering, Gaspar Cassado, Monique Haas, Miroslav Ceangalovici, André Navarra, André Cluytens, Herbert von Karajan, Zubin Mehta și John Pritchard. Alături de ei trebuie amintiți și artiștii români Valentin și Stefan Gheorghiu, Stefan Ruha, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Vladimir Orlov, Mircea Basarab și Mihai Brediceanu.

A fost o ediție a primelor audiții, dintre care cele mai importante sunt interpretările poemului Vox Maris (Orchestra Radioteleviziunii, dirijată de Iosif Conta) și Cvartetului cu pian nr. 1, ambele semnate de George Enescu.

Distribuie

EDIȚIA A IV-A

În cadrul festivalului din 1967, un accent important a fost din nou acordat promovării muzicii enesciene și a creației românești contemporane în general. A fost una dintre edițiile în care s-au audiat cele mai multe lucrări din creația lui George Enescu, 12 la număr și în care au fost incluși în programele de concert 18 compozitori români.

Această ediție a adus, de asemenea, o primă audiție mondială a creației enesciene: Trio-ul în La minor pentru vioară, violoncel și pian. Alte prime audiții importante de muzică românească au fost: Cvartetul de coarde nr. 2 de Mihail Jora, Cvartetul de coarde nr. 7 de Wilhelm Berger și Scene nocturne de Anatol Vieru.

Pe lângă prezența românească (Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Mircea Basarab, Constantin Bugeanu și Antonin Ciolan, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra Radioteleviziunii, Orchestra Filarmonicii din Cluj, Corul Madrigal, Cvintetul George Enescu sau Cvartetul Muzica), s-a înregistrat de asemenea și cea a ansamblurilor străine, printre care Filarmonica din Los Angeles, Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat din Moscova, Baletul Operei Mari din Paris, Nonetul Ceh și Cvartetul Tatrai. Aceștia, precum și artiști ca Van Cliburn, Isaac Stern, Claire Bernard, Friedrich Gulda, David Oistrah, Mstislav Rostropovich, Zubin Mehta, Kiril Kondrashin și Kurt Masur au umplut din nou sălile de concert.

Distribuie

EDIȚIA A V-A

Datorită bicentenarului Beethoven, o primă caracteristică a acestei ediții a fost prezența masivă a creației titanului de la Bonn -12 lucrări interpretate în programele festivalului.

Cu prilejul aniversării a două sute de ani de la nașterea lui Beethoven și având în vedere afinitățile speciale dintre Enescu și marele clasic, Sectorul de cercetări al Institutului de Istoria Artei al Academiei de Științe Sociale și Politice și Centrul de Studii George Enescu au organizat o masă rotundă pe tema ”George Enescu și tradiția beethoveniană”.

Personalitățile internaționale care au concertat în 1970 pe scenele bucureștene au fost Paul Badura- Skoda, Gyorgy Cziffra, Henryk Szeryng, Mstislav Rostropovich, Nicanor Zabaletta, Jean Pierre Rampal, care l-a înlocuit pe Valentin Gheorghiu, devenit indisponibil în ultimul moment, Virginia Zeani, Paul Klecky și André Previn.

Dacă în edițiile anterioare gama instrumentelor soliste era redusă la pian, vioară și violoncel, în cadrul acestei ediții se poate observa o mai mare diversitate, fiind invitați cel mai important harpist al vremii, Nicanor Zabaletta, și legendarul flautist Jean Pierre Rampal.

Probabil că cel mai important ansamblu simfonic invitat a fost Orchestra Simfonică din Londra, pentru care Sala Mare a Palatului s-a dovedit neîncăpătoare. Pe lângă aceasta au mai fost prezente Orchestra Teatrului de Operă și Balet Kirov din Leningrad, Orchestra Bach Gewandhaus din Leipzig, precum și câteva formații camerale, dintre care se evidențiază cvartetul american Julliard și Orchestra de camera Gasparo da Salo.

Distribuie

EDIȚIA A VI-A

Cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional George Enescu a fost scurtată la doar o săptămână, dat fiind disconfortul autorităților politice, cărora un atare demers artistic li se părea a fi o cheltuială de prisos.

Dintre soliștii și dirijorii scenelor internaționale prezenți în acest an: Leonid Kogan, care l-a înlocuit pe Sviatoslav Richter, ce urma să cânte în concertul de deschidere, Yehudi Menuhin, Philippe Entremont, Ghenadi Rojdestvenski și Radmila Bakocevici.

Se remarcă, începând cu această ediție, invitarea artiștilor pe considerente exclusiv politice, majoritatea aparținând țărilor socialiste sau simpatizante cu doctrina propagată de guvernul comunist. Dintre cele cinci orchestre internaționale prezente în această ediție, trei făceau parte din lagărul comunist.

Distribuie

EDIȚIA A VII-A

În acest an Festivalul nu a mai avut concurs si comitet de organizare. De asemenea, Simpozionul Internațional de muzicologie n-a beneficiat de participarea cercetătorilor din străinătate, devenind astfel un simpozion național.

Soliștii și formațiile orchestrale invitate să participe la festival au fost aleși din nou preponderent pe considerente politice. Dintre personalitățile de marcă ale scenelor internaționale, auditorii romani i-au putut urmari în concert pe Pierre Cochereau, Christian Ferras, Grace Bumbry, Victoria de Los Angeles și Elisabeth Schwarzkopf, cu trei ani înaintea retragerii definitive de pe scenă a marii artiste.

Formațiile internaționale prezente la Festival au fost în număr de patru: Orchestra Simfonica a Radioteleviziunii Ungare din Budapesta, Madrigaliștii din Belgrad, Orchestra de cameră din Moscova și Cvartetul vocal- instrumental Studio der Frühen Musik.

Dintre artiștii români îi amintim pe Radu Lupu, Ștefan Ruha, Ludovic Bacs, Mircea Basarab, Mihai Brediceanu, Iosif Conta, Emil Simion și Cornel Trăilescu.

Distribuie

EDIȚIA A VIII-A

Festivalul George Enescu devenea mai mult o manifestare națională, de conjunctură, în umbra Concursului Cântarea României, care astfel își putea sărbători laureații la un nivel artistic cu pretenții internaționale.

În pofida acestui neajuns, ediția din acest an a avut câțiva oaspeți cu adevărat remarcabili. Este vorba despre Nikita Magaloff, Viktor Tretiakov, Ludwig Hölscher și Sheila Armstrong.

Formațiile instrumentale internaționale care au venit la București au abordat mai ales repertoriul cameral (Deutsche Kammerakademie, Sextetul de suflători Gabrielli Brass Ensemble și Atelierul de Muzică contemporană din Polonia). Inedită a fost prezența a două formații coregrafice: Compania de Balet Alvin Ailey din Statele Unite ale Americii și Trupa de dansuri tradiționale Miyagi Minoru din Japonia.

Distribuie

EDIȚIA A IX-A

Cu toate că nu au dispus de fonduri prea mari, organizatorii au facut eforturi pentru a iniția această ediție, cu ocazia centenarului nașterii lui George Enescu.

Câteva dintre personalitățile vieții internaționale prezente la Festivalul din acel an: Annerose Schmidt, François Joël Thiollier, Vladimir Spivakov, Emil Ceakarov, Isaac Karabtchiewisky, Herbert Kegel.

În 1981, din cele șapte formații muzicale prezente în festival, trei au fost ansambluri coregrafice: Trupa Eurythmeum din Stuttgart, Compania Lar Lubovitch și Compania de Balet Sopianae. O impresie deosebit de bună a lăsat criticii de specialitate ansamblului Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S., ce a prezentat în Festival Dama de pică și Iolanta de Piotr Ilici Ceaikovski și Mozart și Salieri de Nikolai Rimski Korsakov, alături de alte pagini celebre din repertoriul liric romantic rus, italian și francez.

Dintre personalitățile românești prezente la festival remarcăm alături de cunoscuții Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Radu Lupu, Ion Voicu, multe nume ale scenei lirice prezente în recital: Victoria Mann, Emilia Petrescu, Mihaela Agachi, Ionel Pantea, Florin Diaconescu.

Distribuie

EDIȚIA A X-A

În ediția cu numărul zece s-a înregistrat un număr fără precendent de creații românești, interpretându-se în jur de 80 de lucrări contemporane, o cifră cu adevărat impresionantă, mai ales dacă ținem seama că în program au figurat 76 de compozitori români.

Creația enesciană a fost de asemenea abordată cu generozitate, fiind reprezentată de 25 de lucrări, cea mai mare cifră înregistrată până atunci, comparativ cu edițiile anterioare. Interpretări foarte apreciate ale opusurilor enesciene au realizat, printre alții, Cristian Mandeal (Suita a III-a) și Ion Baciu (Simfonia a II-a).

Interpreți internaționali de renume în festival au fost Viktor Tretiakov, Siegfried Lorenz, Herbert Kaliga, Rudolf Innig, Jose Miguel Moreno Aguado și Jean Perisson.

Formații instrumentale internaționale au fost doar două în această ediție, organizatorii nedispunând de fonduri prea bogate: cvartetul Dolezal din Cehoslovacia și cvartetul Brodsky din Marea Britanie.

Distribuie

EDIȚIA A XI-A

Ediția din 1988 s-a desfășurat în anul centenarului Ateneului Român. De asemenea, tot atunci s-au sărbătorit 120 de ani de la înființarea Filarmonicii George Enescu.

Dintre momentele interpretative de vârf din creația lui George Enescu enumerăm Simfonia I, dirijor Mihai Brediceanu, Poemul simfonic Vox Maris dirijat de Iosif Conta, Rapsodia I sub bagheta lui Yekoslav Sutej și două Intermezzi pentru coarde – Orchestra de cameră din Târgu Mureș.

Dintre personalitățile internaționale care au participat în această ediție: Georges Pludermacher, Michael Roll, Levon Ambartumian și Ferdinang Klinda.

Momente inedite în ansamblul manifestărilor au oferit Alexander Rudin, aflat în dublă ipostază de pianist și violoncelist, în două concerte de J. Haydn și dirijoarea franceză Francoise Legrande.

Distribuie

EDIȚIA A XII-A

Începând cu această ediție (în care s-au aniversat 110 ani de la nașterea muzicianului), prima după evenimentele din decembrie 1989, Festivalul Internațional George Enescu începe treptat să-și recapete din strălucirea perioadelor anterioare.

Eforturile financiare reunite ale instituțiilor organizatoare au reușit să aducă la București în acest an invitați de marcă ai scenelor internaționale. Era un nou început care, treptat, în edițiile următoare, s-a concretizat într-o adevarată pleiadă de nume sonore ale vieții muzicale internaționale.

Dintre invitați îi enumerăm pe Mathias Weber. Jean Francois Antionioli, Gerhard Oppitz, Teiko MaMaehashi, Carlos Paita, Levon Ambartumian și Michiyoshi Inoue.

Teatrul de Balet Clasic din Kiev, Orchestra de cameră din Moscova, Percutioniștii din Haga, Orchestra de cameră Saint Martin in the Fields, Rheinisches Barocktrio, Concerto Averna din Varșovia sunt formații internaționale prezente în festival.

Ca o particularitate, în cadrul acestei ediții au putut fi ascultate lucrări ca Missa Brevis de Joseph Haydn, Recviemul de Mozart sau Missa Brevis de Palestrina, opusuri până în acel moment imposibil de interpretat în perioada comunistă.

Distribuie

EDIȚIA A XIII-A

Resursele financiare alocate, facilitățile de organizare și nu în ultimul rând dorința autorităților de a realiza o nouă imagine internațională a României anilor '90, au determinat organizarea ediției a XIII-a la standarde deosebit de înalte. Astfel, prin H.G. nr. 364/30 din 1995 se va aproba finanțarea festivalului cu suma de 2.690.488 mii lei (aproximativ 2 milioane USD) la care s-a adăugat participarea financiară a Societăților Române de Radiodifuziune și Televiziune. Automat și numele personalităților invitate au devenit mai sonore decat la precedentele ediții, apropiindu-se de strălucirea anilor 1961, 1964 și 1967.

Dintre numele reprezentative care au participat la ediția a XIII-a a Festivalului reamintim pe Lord Yehudi Menuhin, Lorin Maazel, Georges Pretre, Zubin Mehta, Yuri Temirkanov, Roberto Benzi, Sergiu Comissiona, Alberto Lissy, Ghenadi Rojdestvenski, Jean Pierre Rampal, Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, Orchestra Radiodifuziunii Bavareze, Orchestra Simfonică de Sankt Petersburg, Orchestra Filarmonică din Israel, Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Stuttgart sau Orchestra Radioteleviziunii din Madrid, alături de care au evoluat cei mai reprezentativi interpreți, soliști și ansambluri instrumentale sau vocale românești.

Unul dintre momentele controversate ale acestei ediții l-a reprezentat montarea regizorală de catre Andrei Șerban a operei Oedipe de George Enescu. În această versiune rolul titular a fost interpretat de doi soliști: Sever Barnea - Oedipe tânăr și Nicolae Urdăreanu - Oedipe bătrân. Andrei Șerban a oferit o conotație puternic politizantă spectacolului, fapt ce a născut, inevitabil, reacții aprinse.

Distribuie

EDIȚIA A XIV-A

În 1998 s-au aniversat 40 de ani de la inițierea primului festival internațional George Enescu. În paralel cu manifestarea internațională au avut loc și acțiuni complementare. Acestea au fost recitalurile și concertele desfășurate în cadrul seriei Muzica românească a secolului XX (cu sprijinul Orchestrei Naționale Radio și al formațiilor Archaeus, Concordia, Contraste, Romantica, Trio Modus), serile intitulate ”Bach by Midnight”, Seminarul internațional ”George Enescu și muzica secolului XX” și seminarul internațional I.A.M.A. cu tema ”Direcții de dezvoltare ale schimburilor culturale manageriale”.

Douăsprezece formații muzicale internaționale au participat în ediția acestui an: Orchestra Simfonică BBC, Orchestra Simfonică din Chicago, Orchestra Tonhalle Zurich, Orchestra Națională a Franței, Orchestra Simfonică din Köln, Orchestra Simfonică din Barcelona, Orchestra Festivalului din Budapesta, Orchestra Simfonică din Jerusalim, Orchestra Virtuozii din Moscova, Orchestra Națională a Academiei Santa Cecilia din Roma, Orchestra de cameră Kremerata Baltika și Cvartetul Alban Berg.

Dintre interpreții și soliștii prezenți: Viktoria Mullova, Gidon Kremer, Misha Maisky, Peter Donhoe, Peter Zimmermann, Shlomo Minz, Barbara Hendricks, Vladimir Spivakov, Yan Pascal Tortellier, Lawrence Foster, Daniel Barenbom, Lord Yehudi Menuhin, pentru ultima oară prezent în fața publicului românesc, maestrul părăsind în anul următor această lume.

Distribuie

EDIȚIA A XV-A

Ediția din 2001 a fost cu siguranță una dintre cele mai bogate și mai strălucitoare în ansamblul tuturor celor 15 manifestări internaționale de până atunci. Multe nume mari ale scenelor internaționale au concertat pe scenele bucureștene în cele aproape trei săptămâni de festival.

Dintre interpreții veniți la a XV-a ediție: Helene Grimaud, Vasko Vasiliev, Jean-Phillippe Collard, Rudolf Buchbinder, Maurice Andre, Maxim Vengerov, Pierre Amoyal, Isabelle Faust, Christian Zacharias, Cristoph Eschenbach, Laurent Petitgrard, Kurt Masur, Claus Peter Flor, Alexandros Myrat, Michel Plasson, Seiji Ozawa, Ghenadi Rojdestvenski, leopold Hager, Sakari Oramo, Riccardo Mutti.

Alături de aceste nume mari ale scenelor mondiale au stat formații instrumentale de prestigiu: Orchestre de Paris, Orchestra Filarmonica din Londra, Capela Simfonica de Stat din Rsuia, Orchestra Radiodifuziunii din Hamburg, Orchestre National du Capitole de Toulouse, City of Birmingham Symphony Orchestra, Orchestra Filarmonica din Viena, Penderecki Festival Orchestra, Orchestre de Chambre de Lausanne, London Chamber Orchestra, Cvartetul „Sine Nomine”.

Ciclul concertelor ”By Midnight” a continuat în această ediție pornind de la Wolfgang Amadeus Mozart, din a cărui creație au fost interpretate 17 lucrări.

Distribuie

EDIȚIA A XVI-A

Organizatorii s-au concentrat pe promovarea creației contemporane românești, prin ciclul de concerte intitulat ”Muzica românească a secolului XX”, în care au putut fi ascultate lucrări semnate de majoritatea dintre cei mai apreciați și valoroși compozitori români din prezent.

Concursul Internațional George Enescu a fost organizat cu o săptămână înaintea festivalului, permițând includerea finalelor și a Concertului de Gală în programul festivalului. La fel ca în ediția trecută au continuat seriile „Concertelor de la miezul nopții”, în acest an accentul a fost pe Ludwig van Beethoven (Beethoven by Midnight), din a cărui creație au fost interpretate 26 de lucrări.

În 2003 s-a inițiat organizarea unor concerte în Piața Festivalului, idee care va fi continuată în edițiile următoare. Astfel, Festivalul Internațional George Enescu ieșea într-un mod simbolic în întâmpinarea potențialilor ascultători, facilitând accesul celor poate nefamiliarizați cu muzica clasică spre acest tip de repertoriu.

Excelența artistică a invitaților a fost confirmată și pe parcursul acestei ediții, unde au putut fi ascultate 11 orchestre simfonice internaționale ca Orchestra Simfonică din Londra, cu Sir Collin Davis la pupitru, Orchestra Festivalului Maggio Musicale Fiorentino condusă de Zubin Mehta, o prezență deja familiară în programele Festivalului Internațional George Enescu, Orchestra Academiei Nationale Santa Cecilia din Roma, cu Myung Whun Chung la conducerea dirijorală, Orchestra Filarmonicii din Helsinki, condusă de Leif Segerstam, Orchestra Regală din Stockholm (dir. Alain Gilbert) sau Orchestra Simfonică din Viena (dir. Vladimir Fedoseev). Spectatorii au mai putut urmări de asemenea Orchestra Gulbenkian din Lisabona sau ansamblul Britten Sinfonia din Marea Britanie.

Distribuie

EDIȚIA A XVII-A

Ediția din 2005 s-a desfășurat în contextul comemorării a 50 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor român. Printre obiectivele importante ale organizatorilor s-au numărat prezentarea și promovarea creației enesciene de către marii artiști invitați, promovarea creației contemporane românești, includerea laureaților edițiilor precedente în programele festivalului și deschiderea către repertoriul de jazz.

În premieră, la această ediție au fost prezentate trei importante integrale: a concertelor brandenburgice și suitelor pentru orchestră de Johann Sebastian Bach, realizate de ansamblul King`s Consort și a concertelor pentru pian de Ludwig van Beethoven, cu Christian Zacharias ca solist.

Au mai participat: ansamblul King`s Consort, Christian Zacharias, Orchestra Simfonică a Teatrului Kirov cu Valery Gergiev la pupitru, Orchestra Filarmonicii din Israel condusă de Zubin Mehta, Nigel Kennedy.

Distribuie

EDIȚIA A XVIII-A

Surprizele plăcute ale acestei ediții au fost oferite de către Orchestra Filarmonicii din Oslo condusă de Jukka-Pekka Saraste, Murray Perahia, Martha Argerich, Trio Beaux Arts sau violonistul Joshua Bell care l-a înlocuit pe Maxim Vengherov, devenit indisponibil. Absența din programul festivalului și de pe afișe a capodoperei enesciene Oedipe a suscitat numeroase comentarii critice.

Ca și în ediția precedentă se poate remarca faptul că repertoriul este din ce în ce mai diversificat, marile hit-uri simfonice sau concertante fiind însoțite și de alte nume, unele cvasi-necunoscute publicului larg, fie din perimetrul muzicii vechi, fie din cel mai inovator al muzicii contemporane. Acest lucru se datorează desigur și ansamblurilor invitate, unele dintre ele specializate, fie în interpretarea repertoriului istoric, fie în redarea celui contemporan.

Ca în fiecare ediție, compozițiile lui George Enescu au fost prezente în programul din acest an.

Distribuie

EDIȚIA A XIX-A

Debutul la finalul lunii august a reprezentat o premieră a acestei ediții, care a avut în ansamblu șapte direcții muzicale tematice („Creația contemporană românească”, „Enescu și contemporanii săi”, „Concertele de la miezul nopții”, „Teme clasice în interpretări moderne”, „Opera și Balet”, „Mari orchestre” și „Concerte camerale”) și un program lung și dens. Complexitatea repertorială caracteristică a ultimelor ediții ale festivalului a atins un vârf în acest an.

Faptul că în 2007 opera Oedipe nu a figurat pe afișul festivalului a stârnit numeroase reacții, astfel că cea de-a XIX-a ediție s-a deschis chiar cu acest spectacol, o coproducție a Teatrului Capitole din Toulouse și a Operei Naționale București.

Cu ocazia celor două sute de ani de la moartea lui Joseph Haydn comemorați în 2009, acesta a fost al doilea compozitor în clasamentul lucrărilor interpretate în programele propuse pe durata festivalului.

Orchestra de Camera din Lausanne condusă de Christian Zacharias a propus publicului trei seri cu muzica marelui maestru austriac, muzicienilor elvețieni alăturându-li-se Ansamblul Le Musiciens du Louvre, Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam și Orchestra de Cameră a Filarmonicii din München.

O noutate a acestei ediții a reprezentat-o seria de concerte ”Teme clasice în interpretări moderne”, ca alternativă pentru iubitorii de jazz sau de world music. Dintre concertele acestei serii: Uri Caine împreună cu trupa sa, Florin Răducanu.

Distribuie

EDIȚIA XX

Ediția cu numărul XX a Festivalului și Competiției Internaționale "George Enescu" a prezentat și promovat operele lui Enescu, valorile artistice și interpretative ale muzicii românești contemporane, a pus la dispoziție prestigioase platforme de lansare pentru valoroși interpreți din rândurile tinerei generații și a promovat câștigătorii edițiilor precedente.

Printre grupurile participante se numără: Filarmonica din Viena/ Franz Welser Most, Orchestra Filarmonică din Israel/ Zubin Mehta, Yefim Bronfman, Vadim Repin, Staaskapelle Berlin/ Daniel Barenboim, Orchestra Academiei Naționale din "Santa Cecilia" Roma/ Antonio Pappano, Orchestra Națională a Franței/ Daniele Gatti, Orchestra Simfonică din Londra, Orchestra Mriinskiy/ Valery Gergiev, Orchestra Filarmonicii Liverpool, Orchestra Resident/ Cristian Badea, Filarmonica Națională a Ungariei/ Zoltan Kocsis, Boris Berezovsky, Orchestra Simfonică Gulbenkian/ Lawrence Foster, Saint Martin in the Fields/ Murray Perahia, Yundi, Isabelle Faust, Christian Zacharias, surorile Labeque, Gidon Kremer, Helene Grimaud, David Garrett etc. Cu artiști și trupe din România: Horia Andreescu, Dan Gregory, Mandeal, Dana Borșan, Cvartetul de Voci Luiza Borac, Filarmonica "George Enescu".

Concertele din seria intitulată "Enescu și contemporanii săi" au continuat, incluzând concerte de cameră în interpretarea tinerilor soliști. Ansambluri recunoscute internațional au concertat în seriile "Mari orchestre ale lumii" și "Concerte de cameră", împreună cu spectacole de operă și balet.

O serie de concerte dedicate muzicii contemporane - "Muzica secolului XXI" - a reunit operele compozitorilor români și străini. Operele au fost prezentate de trupe și cântăreți, atât în România, cât și în străinătate. Seria a fost acompaniată de un "atelier" la care au participat 17 tineri compozitori, masteranzi sau doctoranzi români.

O serie inedită în programul Festivalului a fost "Muzică de pe Glob", cu referire la una dintre contribuțiile esențiale ale Muzicii Universale a lui Enescu: utilizarea elementelor muzicale naționale specifice în elaborarea simfoniilor. În această serie au participat compozitori și ansambluri care au adus elemente din muzica indiană, japoneză, argentiniană, idiș, libaneză, marocană și românească.

Au fost în total opt teatre și săli de concerte (Sala Palatului, Ateneul Român, Opera Națională București, Teatrul Național "I. L. Caragiale", Sala Muzeului Național de Artă, Sala "Mihail Jora" a Societății Radio România, Sala Mică a Ateneului Român și Universitatea Națională de Muzică București) și o scenă în aer liber în Piața Festivalului. Au avut loc peste 160 de evenimente artistice ce au inclus opt concerte de muzică românească, 13 concerte de cameră, 20 de concerte din seria "Mari Orchestre ale Lumii", șase concerte din seria "Enescu și contemporanii săi", zece concerte din seria "Muzică de pe Glob", cinci evenimente de operă, cinci spectacole de balet, 37 de concerte făcând parte din competițiile internaționale, 64 de evenimente în Piața Festivalului, 8 conferințe în Simpozionul muzical.

Alte 23 de concerte au fost susținute în restul țării în Arad, Bușteni, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. Festivalul a găzduit, de asemenea, și o expoziție numită "E-Biennal", în colaborare cu Muzeul Național de Artă, Muzeul Țăranului Român, Ann Art și Universitatea de Arte București.

Distribuie

EDIȚIA XXI

Ediţia a XXI-a a Festivalului Internaţional “George Enescu” s-a desfășurat între 1 și 28 septembrie 2013 și a reunit artiști și orchestre faimoase, precum Concertgebouw Amsterdam, Staatskapelle Berlin, London Philharmonic, Münchener Philharmoniker, Royal Philharmonic London, Royal Stockholm Philharmonic sau Academy Saint Martin in the Fields.

Au urcat pe scena Festivalului unele dintre cele mai importante personalităţi ale muzicii clasice internaţionale, precum dirijorii Daniel Barenboim şi Mariss Jansons, pianiştii Radu Lupu, Murray Perahia, Pinchas Zuckerman, Maxim Vengerov şi Evgeny Kissin. Cu ocazia ediţiei a XXI-a a Festivalului, au venit pentru prima oară în România formații și artiști precum: orchestra Rundfunk Sinfonieorchester Berlin, care a prezentat Tetralogia lui Wagner, pentru întâia dată la București, în ultimii 50 de ani, Pittsburgh Symphony Orchestra, National Philharmonic Of Russia, Harmonius Chamber Orchestra – Osaka, Camerata Salzburg, Vortice Dance Company şi celebrul actor John Malkovich, narator în spectacolul “Comedia Infernală. Confesiunile unui criminal în serie”, pus în scenă de Wiener Akademie. Ca o reconfirmare a valorii Festivalului, au revenit pe scenele din România orchestre faimoase, precum Royal Concertgebouw Amsterdam și Staatskapelle Berlin, Academia Santa Cecilia di Roma.

De asemenea, în premieră, ediţia a XXI-a a Festivalului a fost însoţită de transformarea Bucureştiului într-un spaţiu magic, într-o capitală a creativităţii. Bucureştiul creativ este un proiect original, derulat în timpul Festivalului cu scopul de a arăta patrimoniul cultural, bucuria şi spiritul creativ al românilor.

În total, au fost organizate peste 150 de evenimente culturale, în București, Arad, Bacău, Craiova, Cluj, Dorohoi, Iași, Oradea, Sibiu şi Timișoara.

Distribuie
Distribuie