ORT 1
Distribuie

Orchestra Română de Tineret condusă de originalul dirijor Kristjan Järvi a oferit auditoriului prezent duminică, 30 august, la Sala Palatului, la cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu”, una dintre cele mai speciale interpretări ale „Rapsodiei Române nr.1 în La major op.11”. Lucrarea lui George Enescu se regăseşte şi în „Balkan Fever”, albumul realizat de Kristjan Järvi în 2014. Un CD în care genul clasic tradiţional se contopeşte cu jazz-ul.

Text de MĂDĂLINA MĂRGĂRITESCU

Stilul ravisant al tinerilor artişti din Orchestra Română de Tineret s-a îmbinat cu exuberanţa şi pasiunea dirijorului estonian ce transmitea vibraţia muzicii prin mişcările dinamice alternate cu cele delicate.  Asemenea unui parfum care nu-ţi restituie niciodată aceleaşi emoţii, operele muzicale din seara concertului inaugural al ediţiei 2015 a Festivalului Enescu au impregnat sufletul cu bucurii indescriptibile.

Orchestra Română de Tineret – Romanian Youth OrchestraCORUL FILARMONICII „GEORGE ENESCU“CORUL DE COPII RADIODirijor:…

Posted by George Enescu Festival on Monday, 31 August 2015

Influenţele muzicii tradiţionale româneşti

Notele de vârf ale concertului au fost date de influenţele muzicii tradiţionale româneşti din admirabila compoziţie a lui Enescu, „Rapsodia Română nr.1” (1901). Înainte ca acestea să se disipeze au început să-şi facă prezenţa notele de mijloc oferite de stilul romantic al „Concertului pentru vioară şi orchestră în re minor op.47” (1905) creat de Jean Sibelius şi interpretat desăvârşit de Sarah Chang. Acordurile viorii Guarneri del Gesu (1717) mânuită de încântătoarea violonistă împrăştia parfumul unor vremuri demult apuse.

A doua parte a concertului a fost completată de notele de bază reprezentate de caracterul medieval al poemelor care alcătuiesc cea mai celebră operă vocală a secolului XX, cantata scenică „Carmina Burana” (1935-36) semnată de compozitorul german Carl Orff. Respectiva cantată este o parte a trilogiei „Trionfi”, mica operă „Catulli Carmina” (1943) şi „Trionfo di Afrodite” (1953) sunt cele două piese teatrale care se alătură „Carminei Burana”. Spre deosebire de „Rapsodia Română”, care s-a deschis într-o notă calmă, „Carmina Burana” şi-a făcut intrarea exploziv cu incantaţia către zeiţa Fortuna. Interpreţii Corului Filarmonicii „George Enescu”, aflat sub bagheta dirijorului Ion Iosif Prunner, au oferit publicului momente remarcabile. Maniera în care a fost alcătuită gradaţia la nivelul intensităţii, ritmului, completată de stilul interpretării au dat naştere unor stări în care se făcea trecerea destul de uşor de la nostalgie, la bucurie, speranţă. Construită în jurul temei medievale, „roata Fortunei”, cantata începe şi se încheie cu incantaţia către zeiţa Fortuna. Dialogul din prima parte a lucrării, accentuată de mister, s-a desfăşurat între Corul Filarmonicii şi baritonul Daniel Schmutzhard. În cea de-a doua parte tabloul campestru a fost punctat fermecător de Orchestra Română de Tineret, iar soprana Jennifer O’Loughlin şi contratenorul Max Emanuel Cenčić au amplificat imaginea ce a fost întregită în partea a treia de Corul de copii conduşi de dirijorul Voicu Popescu. Angelicul Cor de copii a introdus tema iubirii într-un stil cu totul deosebit captivând prin gingăşie şi inocenţă.

Ritmurile Corului Madrigal au fost completate de muzica veche din Transilvania

„Carmina Burana” a încheiat programul de la Sala Palatului, dar nu şi seara deschiderii oficiale a Festivalului Internaţional „George Enescu” deoarece Corul Naţional Madrigal – Marin Constantin aflat sub bagheta Annei Ungureanu a învăluit Ateneul Român cu aceleaşi note de bază, poeme medievale cărora li s-au adăugat şi cele renaşcentiste. Idealul iubirii curteneşti cântat în „Carmina Burana” s-a regăsit şi în programul „Ars Nova şi Renaştere” al Corului Madrigal printre care s-au numărat lucrări semnate Francesco Landini, Guillaume de Machaut, Cristobal de Morales, Roland de Lassus, Claudio Monteverdi. Carl Orff era pasionat de muzica lui Monteverdi, de altfel interesul pentru Evul Mediu şi Renaştere l-a determinat să scrie opera „Carmina Burana”. Muzica Corului Madrigal a fost completată de muzica veche din Transilvania, melodii din manuscrisul de oponice, Codex Caioni interpretate de Ansamblul Codex. Coborâtă parcă dintr-o pictură de-a lui Botticelli, Anna Ungureanu îşi ghida colegii cu mişcări graţioase aducând în acelaşi timp un plus de rafinament atmosferei. Sublimul Cor Madrigal a încheiat începutul celei de-a XX a ediţii a Festivalului Internaţional „George Enescu”.

Un concert inaugural aflat sub semnul artei, virtuozităţii, al acelui „fin’amors” cântat de poemele medievale, sentimentul care exprima printre altele şi un anumit „savoir-vivre” compus din politeţe, distincţie, eleganţă.

Distribuie